Educatia ne mananca

​Europa a pornit o reconfigurare masiva a modelelor de raportare la procesul educational. Statele isi cresc investitiile in educatie, iar la nivel individual cetatenii devin din ce in ce mai constienti ca fara aceasta coordonata bine structurata, viitorul constructiei europene nu are sanse foarte mari. Toata aceasta reconfigurare are la baza doi piloni. Primul se refera la cunoasterea limbilor straine. In spatiul Europei occidentale deja unul din doi cetateni nu mai vorbeste doar limba materna, iar unul din patru poate sustine o conversatie in doua limbi straine. Al doilea pilon are in vedere educatia in forma continua (lifelong learning), pe parcursul intregii vieti. Ciclul educational nu se termina odata cu studiile superioare, ci trebuie sa fie un proces continuu, care continua impreuna cu exercitarea profesiei.

Cam asta este directia europeana. Ne alintam noi ca am ajuns prin Franta sau Italia si nu ne-am putut intelege cu aia ca nu stiau o boaba de engleza. Pana mea, poate chiar nu au avut nevoie pana acum sa invete in masa o a doua limba. In conditiile in care economiile lor urcau, oamenii s-au axat pe alte lucruri, mai practice si au lasat limbile straine mai la urma. Oricum, dupa cate se pare, problema asta este pe cale sa se rezolve, la ei cand se schimba legea educatiei se schimba pe termen lung, se tin de directie. La noi, se schimba guvernul se schimba si legea educatiei…

Tot de pe la noi..Camera Deputatilor pune din nou in dezbatere proiectul de Lege pentru „inocenta copilariei” privind interzicerea cursurilor de educatie sexuala in invatamantul prescolar, primar si gimnazial, fara acordul scris al parintilor sau tutorelui. Probabil, in locul ramas liber se va adauga o noua ora de religie si prin asta, vom fi mai credinciosi si mai prosti.

Cumva, tot legat de gradul de educatie…Parintii au motivat in repetate randuri ca refuza efectuarea unei interventii chirurgicale si spitalizarea copilului de teama ca nu cumva sa ii fie „furate si vandute” organele 

Adica, pula mea, de ce sa incercam pe dracu’n patru, copilul are cancer, oricum se curata, de ce sa mai incercam tratamente, sa-i mai vanda si doctorii organele? Las-o sa moara acasa, chemam un popa, dam un acatist…

 

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to Top